Cu bebelușii pe FB

Îmi place FB, prieteni mulți, citate deștepte, bancuri, 'faze tari', 'faze prea tari', 'faze super tari' și poze, muuuuu  uuulte poze. Poze colorate, poze decolorate, poze trucate, poze scăpate, poze de-ale mele, poze de-ale tale...poze din viața mea, poze din viața ta, poze din viața altora. Plm, bine că s-a inventat FB pentru că altfel nu știu când aveam timp să ajung pe la toți prietenii, pe acasă, să le văd albumele cu poze de la majorate, vacanțe, bătăi cu zurgălăi, nunți, înmormântări, chefuri, botezuri...
Îmi plac românii mei, de pe FB, deci îmi plac românii, cum stau ei acasă, după muncă sau nu, și plictisiți de pozele prietenilor,  de pe FB, își storc creierii la poza care va rupe recordul de like-uri. Culmea, chiar atunci, in vidul total de inspirație și resurse, se aude un foșnet, salvator, de scutec și un oftat de pe niște buzițe pline de saliva, mici, ascunse în pătuțul de lângă peretele cu Mickey Mouse...Dumnezeule! LIKE! Poza și direct share la bebeluș pe FB!
Scuze, stric atmosfera, dar în țara în care trăim, se-ntâmplă 'niște treburi' acum, nasoale, care practic compromit viitorul acestor bebeluși, bine, asta dacă cumva sunteți interesați și de altceva în legătură cu bebelușii, pe lângă zecile de  like-uri.
De exemplu, de grădinițele la care îi veți duce, la ce școli vor învață să scrie, ce facultăți vor absolvi și în ce țară vor încerca să-și croiască o viața când se vor face și ei mari, pentru că se vor face, probabil mulți în țara asta, în care voi, acum, sunteți absenți!

Ce-ar fi dacă?

Să presupunem că m-aș scălda în bani...
După câteva tâmpenii pe care le-aș face, ca orice miliardar care se respectă, mi-aș încheia cariera cu punerea la punct și finalizarea următorului tablou, întotdeauna mi-a plăcut să desenez.
Eu am un sentiment de frustrare produs de niște oameni din România și se pare că frustrarea poate fi muză.
Sunt câțiva oameni care s-au scufundat atât de rău în rahat în ultimii zeci de ani, pentru avere, încât acum sunt în stare de orice, inclusiv să jupoaie pielea de pe noi și următoarele 3 - 5 generații de acum încolo. Acești oameni  sunt în niște poziții  de unde pot și ne fac praf viitorul pe meleagurile Carpato-Danubiano-Pontice.
Așa că în urma unor deliruri trăite în șiruri de nopți cu creierii făcuți varză de întrebări de genu,de unde bani de rată, aer, apă și sânge oxigenat, m-am întrebat ce-ar fi dacă?
Dacă ne-am strânge un grup de 9 patrioți, sprijiniți de alți câțiva patrioți și ne-am pune pe desenat un tablou, în care cei 9 patrioți s-ar apropia atent de 9 'ne-patrioți', aleși deștept.
Câteva săptămâni cei 9 patrioți ar desena viața celor 9 'ne-patrioți' și la un moment dat fiecare dintre cei 9 patrioți ar face dispărut câte un desen de 'ne-patriot'?
Probabil s-ar revolta lumea, partenerii, oamenii simpli, vreo 6 luni s-ar căuta patrioții și s-ar uita...s-a prăbușit avionul cu întregul guvern al unei țări și pământul a continuat să 'se rotească în jurul axei sale'. Probabil s-ar spune despre România, din nou,că este o țară de lumea a-3-a, însă de data asta, ar fi o țară din lumea a-3-a cu un alt orizont!
După un astfel de șoc, unii și-ar învață lecția iar alții ar fi liberi să descătușeze adevărata Românie, pentru totdeauna!
Ce-ar fi dacă?

Copiii noștri vor face selecția!

Suntem obligați să ne educăm copiii în spiritul valorilor autentice romanești!
De 20 și ceva de ani nu facem  decât să ne-o luam din toate părțile! Ne uităm la televizor și transformăm în modele toate căcaturile umane! Suntem penibilii Europei!
România poate intra ușor în Cartea Recordurilor ca fiind una dintre binecuvântatele Europei, știm cu toții de ce, dar pricopsită cu cei mai  tâmpiți locuitori!
Este timpul să începem să ne îndrumam copiii dincolo de ceea ce văd la televizor și de mizeria din stradă!
Este timpul să-i educam cu spiritul serilor de vara pe prispa casei de la tara! Spiritul bunicilor, veterani de război, cei care la un moment dat au înțeles ce-i cu țara asta, trebuie transmis mai departe!
Suntem printre ultimii care am mai prins acele seri cu parfum de 'amintitri din copilarie', suntem printre ultimii care în după amiezile de vară, auzeam de prin vecini muzica lui Liviu Vasilică, Maria Ciobanu, piesele autentice...suntem cei care ne plimbam cu ciobăneștii desculți pe ulițele pline de praf și nisip fin, până la gârla.
Trebuie să ne creștem copiii dopați cu spiritul ăsta, dar cu libertatea și complexitatea în gândire, cu o mentalitate noua și sănătoasă, care să se întrepătrundă, firesc, cu civilizația europeana modernă.
Dacă vom reuși să sădim aceste valori în mințile și sufletele copiilor noștri, vom avea siguranța că vor reuși să elimine gunoaiele care au ajuns să ne conducă,  exterminarea acestora, venind ca un rezultat natural, prin dispariția maselor ușor de manevrat care le asigură hegemonia. Copiii noștri de mâine, nu vor fi NOI cretinii ăștia de astăzi.
Aceasta este șansa ca în viitorii 20 de ani, noi românii,  să ne regăsim pe un drum al valorilor și principiilor autentice, combinate cu dezvoltarea sistemelor politice și economice europene.
Din păcate, acum 20 de ani, părintii noștri  s-au trezit, în fața comuniștilor-tăticii lor,  bolnavi, incapabili să reacționeze corect, ei nu s-au mai 'desteptat' niciodată.
NOI, prin ceea ce vom face astăzi, le asigurăm rezultatul copiilor, mâine!

 

Guvernul depășit de vremuri

Guvernul Ponta s-a dovedit incompetent în absolut toate momentele decisive cu care s-a confruntat de la investire și până astăzi! Nu a avut soluții și nu a rezolvat nicio situație de urgentă. 
Bilanțul? Oameni morți, legea grațierii politicienilor, oameni morți, modificarea codului penal pentru oamenii politici, oameni morți, blocarea țării pentru oamenii politici, oameni morți...cu zile!
Avem posibilitatea să le amintim incompetenților că existăm și că sunt depășiți, atât de noi, România, cât și de vremuri, odată cu alegerile viitoare.
Ironia, muma noastră, ne oferă relativ repede, la un an și ceva, posibilitatea să reparăm 'un accident genetic'!

 

Ironia, destinul și România

Dacă te-ai născut în România deja poți spune că destinul a fost puțin 'ironic' cu tine.
Ziua de ieri a început cu aberația unui ilustru anonim, psiholog, care din prea multă cunoaștere de 'psihologie' și putină plictiseală s-a gândit să ne descopere ultimul mister al lumii, 'care este cea mai trista zi din an'?
După multe studii și analize de sânge și celule psihologice, omul a ajuns la concluzia că această zi este ' 20 ianuarie', la noi pe pământ LUNI 20 ianuarie. Descoperire numai bună de preluat de toată presa consumatorilor de 'light'.
Pentru românii pe care nu-i trezește jingalul de la 'știrile pro tv'  și nici nu apucă să frunzărească revista presei ' la office-cafe', 20 ianuarie nu era decât o alta zi de căcat, așa cum sunt toate zilele de luni, în România lui Ponta și Antena3.
Probabil asta au simțit unii în drum spre muncă, alții la muncă, câțiva și, și,  fără să-i socotim pe cei pentru care toate zilele sunt de căcat indiferent de 'care-i faza'.
Totuși, ieri au plecat de acasă și oameni pentru care lunea e ziua cu care începe o nouă săptămâna de muncă onestă ( ați crede că nu în România, dar vă înșelați), motiv de încărcare cu entuziasm și energie pentru că altfel ești făcut praf de aerul de afară iar zilele trec din ce în ce mai repede și soarele se răcește.
Cred că din această categorie erau și cei care ieri se aflau undeva deasupra României, deasupra noastră.
Ei erau dintre aceia care renunță ultimii la lupta pentru viata ta și-a mea!
Tristă zi 20 ianuarie 2014, șapte oameni, români, au căzut din cerul României, în munții înghețați ai României și au rămas vii, toți șapte, medici și piloți până când...până aici, când urmează ironia.
In timp ce 'nenorociții de politicieni' aveau linia cu România pe 'ignore', România încerca să ajungă la cei șapte de 'una singura', săteni, SMURD, jandarmi, polițiști, pădurari.
Au ajuns, târziu, în noapte și i-au găsit.
Trist, pentru că după ce te naști în România, cazi din cer și supraviețuiești, mori de frig.
Chiar într-atâta vi se rupe?!

Nenorociții de politicieni!

Nu știu alții cum sunt dar eu când stau și  mă gândesc la anii trecuți ( 2012-2013 ), au fost grei, dar parcă nu au fost mai grei decât începutul acestui an.
Atunci a intrat Năstase la pușcărie, Năstase 20.000 de case, a intrat din nou anul acesta, ups, deja-vu!  Atunci s-au rupt nenorociții în figuri, și-au bătut joc de noi, aducând la vot cimitire întregi și tot atunci s-a dovedit că de fapt zecile de note de 2 luate din școala  generală până la licență pentru copiat, de fapt au fost 'nesimțiri ale profesorilor', copiatu' e legal.
Anul acesta parcă e rupt din delirul rusesc...simt că a început "epurarea comunistă" cu o întârziere de 20 de ani și de parcă  nu ar fi suficient, la câți comuniști au mai rămas, lor li se alătură marfare ticsite cu escroci, hoți și bandiți, mulți refugiați în parlament.
Dacă s-ar lasă ușor legați, aș lua-o pe arătură de atâta opiu civic și m-aș visa în Suedia, doar că niciunul nu este pregătit să renunțe la libertate, cu atât mai puțin la o "libertate necondiționată" și umflată cu cașcaval împuțit, sunt îngrășați, în România de după '89, cu viețile noastre.
Dumnezeule ce delir!
Dumnezeule, sunt în stare să-și smulgă pielea de pe ei, să smulgă pielea de pe noi, de pe propriile odrasle și de pe oricine,  doar să treacă puntea și rămână vechile orânduiri.
Nu se mai poate nenorociților, ori plecați voi, ori noi!
Luați-i, luaț-i pe toți îmbuibații!

S-au trezit mucoșii să bifeze proștii

De vreo două zile anumite 'fițuici' online semnalizează frenetic comentariile 'super-inteligente' ale unei puștoaice, care a reușit să-l pună la punct pe 'bădăranu' de Banciu și de aici motiv pentru toți bezmeticii să aplaude.
Am avut și eu curiozitatea să văd cine și cum a reușit minunea (îmi imaginam bătaie în șpagate cu Badea, tras cu praștia la gume de buze cu Gâdea, tenis de vânt cu Varanu, în sfârșit).
Am dat peste titlul 'cu impact șoc', click, și mă trezesc în fata unui text preluat de la o puștoaică șocant de puștoaică, gen liceu șocant, care 'deranjată' sau mai nou 'jiginită' și șocată ( ați observat că nu mai poți spune romanului nimic că imediat se simte jignit?!, o nouă boală, jignirincojită ), de nu știu ce răutăți aruncate de Banciu într-una dintre emisiuni, i-o trage direct, șoc!
Reproduc din memorie că se poartă fără ghilimele: să știe domnul Banciu, nesimțitu' , haterul, că eu sunt moldoveancă și am trecut clasa și în plus nu am rămas nici gravidă.șoc!
 Banciu făcuse puțin mișto ( în stilul lui ) de moldoveni.
Normal că s-a jignit fata, că e realizare să treci clasa și minune că nu ieși gravidă din liceu și în plus, în ciuda acestor 'sacrificii' (se poartă cuvintele 'sacrificiu' și 'proiect'), mai sunt banciuiști de ăștia care-și permit să-i facă pe moldoveni alcolisti și pe moldovence curve.
Preluați fraților preluați!

Pierdut Prim-Ministru!

Ai spune că e o glumă sau intriga unui film american nominalizat la 'Căpșuna de Aur', de genu 'Băi care mi-a șutit mașina?!'.
Există o țară din lumea aceasta, (nu-i țara lui Papură Vodă, nici Tărâmu' Viselor și  nu am de gând să citez din Jurnalul unui Hobbit), care timp de un week-end  a urlat ca descreierata pe harta globului pământesc 'Bă care mi-ai șutit Prim-Ministrul'?!
Așa panică normal că stârnește delirul în om, în omul politic mai ales.
Să auzi spovedanie la românu' nostru, românu nostru de la televizor și nu mă refer la șpagate, Buze reci, 'Crețule Mă-ta-i acasă' sau Bibi de la 'Plastic Band', mă refer la șef de externe, la vice de guvern...cică să auzi nebunie: " Ce mă a dispărut Primul-Ministru?! Unde?! Păi nu știu că e dispărut!"
" Nu e dispărut mă, caruselistule care ești, uite-l, era la toaleta din studio, ascuns de vineri, uite-l nu e el ăsta murdar de ciocolată pe la mustăți?!'
" Taci mă că a fost in Italia!".

Românii şi Dumnezeu II

Ce ironie!
Acum câteva zile stabileam două tabere; politicienii români și sfinţii părinţi ai BOR uniţi de 'ochiul dracului' şi cealaltă tabără cu Dumnezeu și poporul român, pomeniţi, doar, prin campanii electorale de cei care au fost iezuiți să-i reprezinte.
După întâmplarea de ieri am observat cum, subit, se creează o legatură spirituală, pe diagonală, între politicianul român sensibil la rezonanţa vibratului de ușița gărduita și Dumnezeu, deocamdată, între BOR și popor se va crea legătura la sfintele moaște.
Cum de s-a întors politicianul român cu obrazul cel subţire la Dumnezeu?
L-a plesnit în moalele capului o realitate în care indiferent câți bani ai da de pomană Bisericii Ortodoxe Române, vine momentul în care doar Dumnezeu te mai poate scăpa de puşcărie, iar atunci s-ar putea să fie prea târziu.
La anu' şi la mulţi ani!

Omul creatia Lui

Tot ceea ce a creat Dumnezeu se-încarcă cu timp, în schimb tot ceea ce creează omul se descarcă-n timp și dispare...de aici lupta omului cu Dumnezeu în încercarea lui de a-L atinge, de a-I fi egal. 
Este practic o falsă supunere. 
Omul a creat imperii, creează lumi, în speranța că prin ele va învinge timpul, de fiecare dată, însă, acestea s-au descărcat în timp.
De la creație omul se zbate să-și învingă efemeritatea fără să realizeze faptul ca aceasta este învinsă prin existenta proprie-i specii, doar așa omul poate îndeplini voia lui Dumnezeu, ci nu să i se împotrivească acesteia cautând eteternitatea individuală.

Pensionarul meu

Veți spune că este uşor să vorbeşti despre pensionari atunci când te aşteaptă peste 30 de ani de muncă să ajungi ca ei, aşa este, totuşi sper să nu ajung niciodată ca pensionarul despre care voi scrie mai jos.

Voi scrie despre pensionarul meu pentru că altul nu cunosc.

Astăzi este ‘Boboteaza’ aşa că pensionarul meu se calcă-n picioare pentru agheasmă.

Pensionarul meu se plimbă cu autobuzul doar pentru că are reducere la bilet, nu pentru că şi-a stabilit o destinație.

Pensionarul meu le ştie pe toate, este politician, revoluționar fermier (doar a crescut la ţară), alcoolic şi a fost maistru.

Pensionarul meu este iute la mânie, se-nghesuie şi leşină la cozi.
Pensionarul meu se trezeşte devreme, la 5 dimineaţa, ca să nu rateze nici o coadă din cartier.
La orice întrebare, pensionarul meu, răspunde cu 'pensia-i mică'.

Din păcate ca pensionarul meu  sunt mulţi, mai mulţi decât cei care le plătesc pensiile mici. Pentru pensia mică, pensionarul meu are impresia că a muncit zeci de ani. La cum arată România după zecile de ani de muncă, e clar că ori e doar o impresie ori a muncit degeaba.

Din păcate pensionarul meu votează de fiecare dată 'la punga de făină', 'la sticla de ulei', cu cel care-i propune 5 lei în plus la pensie dar îi fură alţi 15 pentru medicamente, apoi pentru lumânări, coșciug şi după ce s-a închis capacul pentru Sfântul...Părinte.
Din păcate pensionarul meu e peste tot.

Românii si Dumnezeu

Să ne înțelegem, credința in Dumnezeu nu este direct proporțională nici cu cât de des mergi la Biserică (Ortodoxă Română) și nici cu câte babe ai călcat în picioare la ultimele moaște. Acestea fiind spuse îmi permit o mică obervație, sper să nu deranjeze la stomace in contextul acesta ghiftuit de porcoase și alcoale 'fără număr'. Așa cum suntem noi românii reprezentați de oamenii noștri politici (bună, asta nu?) așa și Dumnezeu este reprezentat în România de către sfinții părinți ai BOR.
Cum am ajuns la această fină percepție?!
Simplu, de exemplu anul acesta cu ocazia 'vine popa cu botezu' cei mai implicați 'spiritual' dintre 'pochi', imediat ce au intrat în casele oamenilor le-au urat enoriașilor (români obosiți de atâtea sărbători), ceva de relaxare, de-nceput de an, Sfântu' Puia cu 'Bagă bani, bagă bani'.
Așadar atât pe BOR cât si pe politicienii români îi leagă ceva, au ceva în comun si din păcate nu este nici poporul român și nici Dumnezeu, este cum bine v-ați prins, Sfântul Bănuț.
O fi vreo legătură între prezidențiale, parlamentare si europarlamentare și Sfântul Duh, dar între Români si Dumnezeu?!